Despre radioactivitate

Despre radioactivitate

Ai folosi cosmetice, supozitoare sau prezervative radioactive? Dar reumatismul, l-ai combate oare cu radiu sau oboseala cu o bucăţică de ciocolată cu uraniu? Nu e o glumă proastă, a fost o vreme când oamenii chiar au incercat toate aceste lucruri!

La începutul secolului XX, cele două mari descoperiri ale ştiinţei erau încă electricitatea şi magnetismul: fenomene cunoscute, utile, care nu făcuseră niciodată rău la nimeni; ca atare, de ce ar fi trebuit să fie diferit în cazul radioactivităţii? Nimeni nu se gândea că ar fi putut fi periculoasă, până când cercetătorii nu au început să moară pe capete. Şi nici măcar atunci legătura nu a fost clară încă de la început, desigur din cauza faptului că efectele dezastruoase ale radioactivităţii se văd în timp. Prin urmare, multă vreme a existat doar ideea minunilor promise de noua Eră Atomică.

Pentru femei frumoase şi sănătoase

În 1932, în Franţa era lansată marca Tho-Radia, sub care era prezentată publicului larg o gamă de produse cosmetice ce puteau fi achiziţionate doar în farmacii. Această limitare trebuie interpretată diferit de modul în care este ea interpretată astăzi, având în vedere că, la vremea respectivă farmacia era la discreţia farmacistului, expert în remedii de orice fel, şi ale cărui sfaturi le-ar da azi fiori colegilor contemporani.
În cazul Tho-Radia, denumirea exprima tot entuziasmul atomic al epocii, glorificând produsele realizate după "o formulă originală a medicului Alfred Curie", care însă nu avea nicio legătură de rudenie cu Marie Curie (câştigătoare a Premiului Nobel în 1903 şi 1911 pentru studiile sale asupra radioactivităţii). Ba chiar, se pare că numitul "Alfred" nici măcar n-ar fi existat; era ceva banal printre oamenii de publicitate ai vremii să nu ţină cont de asemenea "detalii"!

În 1937, din catalogul Tho-Radia dispăruse numele fantomaticului doctor Alfred Curie, lăsând loc pretenţiei de "metodă ştiinţifică de frumuseţe". Produsele se inmulţiseră: de la pudră la lapte demachiant, de la săpun la fond de ten, de la pastă de dinţi la cremă solară, toate cât se poate de radioactive, graţie toriului şi radiului. De exemplu, în câteva tonalităţi de roşu, rujul radioactiv pe bază de toriu şi radiu se spunea că ar fi conferit buzelor un colorit special şi o frumuseţe ieşită din comun, fiind în plus şi foarte sănătos…

Anii războiului şi ai ocupaţiei naziste în Franţa vor întrerupe activitatea companiei, marca va dispărea, dar va reapărea în 1947: tot Tho-Radia, dar de-acum, în noua lume de curând tulburată de ştirea bombelor utilizate împotriva Japoniei, referirile la radioactivitate şi presupusele beneficii ale acesteia vor deveni mai puţin evidente. În anii următori, odată cu înmulţirea cunoştinţelor legate de nuclear, de pe etichete vor dispărea şi ingredientele, iar compania îşi va modifica progresiv numele, acesta devenind în cele din urmă, în 1962, un simplu "TR".

Tho-Radia este doar unul dintre numeroasele exemple de utilizare a noilor elemente chimice pentru produse menite să exploateze presupusele proprietăţi benefice ale radioactivităţii.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, compania germană Auergesellschaft (născută din cenuşa German Gas Light Company, fondată la finele secolului XIX de un om de afaceri evreu, un bancher german şi un inventator austriac), conducea cercetări asupra luminescenţei (cu marca Osram), a radioactivităţii şi a compuşilor de uraniu şi toriu, şi era titulară a numeroase şi importante brevete.

Unul dintre produsele comerciale ale companiei era şi Doramad, pasta de dinţi pe bază de toriu, a cărei reclamă suna aproximativ aşa: "Radioactivitatea întăreşte apărarea dinţilor şi gingiilor: celulele sunt încărcate de noua energie vitală care combate efectele distrugătoare ale bacteriilor. Astfel se explică excelentele rezultate obţinute în combaterea cariilor şi a problemelor gingivale. Pasta de dinţi albeşte profund şi delicat dinţii, chiar şi utilizată în cantităţi mici".

Citeşte mai multe pe www.descopera.ro

 

 

Versiune mobil | completa