Atenţie, coduri negre! Guvernul înclină balanţa justiţiei în favoarea infractorilor

2  0  0  0 

JUSTIŢIE ÎN PERICOL. Potrivit procurorilor DNA, reducerea pedepselor, aşa cum se vrea prin noul Cod Penal, va avea ca efect un număr extrem de mare de infracţiuni

Procurori anticorupţie, judecători şi membri ai societăţii civile au vorbit despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea adoptarea noilor coduri juridice, în cadrul unei întâlniri la care a participat şi HUNEDOREANUL

O creştere semnificativă a criminalităţii, siguranţa publică pusă în primejdie şi infractori în libertate sunt doar câteva dintre repercusiunile pe care noile coduri le vor avea asupra societăţii. Acestea sunt concluziile la care s-a ajuns weekend-ul trecut la întâlnirea "Media şi Justiţia: în căutarea unui dialog", dezbatare la care a luat parte şi HUNEDOREANUL.
Discuţiile au fost conduse de Daniel Morar, procuror şef al DNA, Horaţiu Baias, procuror DNA, Laura Ştefan, coordonator anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române, şi Cristian Danileţ (foto mic), judecător şi vicepreşedinte al Societăţii pentru Justiţie (SoJust).

Cele mai grave aberaţii ale Noilor Coduri

Printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-a aflat şi problema proiectelor noilor coduri juridice, aflate în dezbatere pe masa Parlamentului, în condiţiile în care au fost semnalate probleme grave în redactarea acestora, repercursiuni majore pentru societate şi sistemul juridic, a lipsit o dezbatere transparentă şi o consultare publică reală şi nu a fost realizat un studiu de impact al acestora.
Codul de procedură penală/civilă şi Codul penal/civil au fost rescrise în totalitate şi nimeni nu a fost interesat să afle care vor fi urmările, cu atât mai mult cu cât micile modificări din trecut au avut efecte grave. "Când s-a decis ca recursurile pentru orice infracţiune să fie judecate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre instituţie au venit tiruri întregi cu dosare din provincie. S-a constatat abia apoi că nu există destul spaţiu de depozitare, motiv pentru care au fost pierdute probe, unele dosare au fost lăsate în subsolul inundat sau au fost mâncate de şobolani. În condiţiile în care doar o modificare minoră a avut un astfel de impact considerăm că trebuie să fim foarte prudenţi şi informaţi atunci când vrem să schimbăm capital legea României", a declarat Laura Ştefan, reprezentant al Societăţii Academice Române.
Ea a menţionat că s-a mai încercat introducerea unor modificări în Codul Penal şi în perioada 2007-2008, dar acestea au fost criticate dur de Uniunea Europeană. Modificările propuse atunci nu au fost adoptate.

DNA, lovit în plin

Procurorii anticuropţie susţin că aberaţiile noului Cod Penal vor pune beţe în roate activităţii DNA. Micşorarea pedepselor şi reducerea termenelor de prescripţie va face aproape imposibilă rezolvarea unui caz de corupţie.
"Sunt foarte mulţi consilieri locali trimişi în judecată, dar faptele lor se găsesc foarte greu. Nimeni din instituţie nu depune plângere. Descoperirea ilegalităţilor se face abia când şi dacă se schimbă primarul în urma alegerilor, care se ţin odată la patru ani. Astfel se pierde o grămadă de timp pentru că fapta se prescrie într-o perioadă care curge de la comiterea faptei. Reducerea acestor termene va permite multora să scape de rigorile legii", a declarat procurorul şef al DNA, Daniel Morar.
Situaţia este asemănătoare şi în cazul altor instituţii. "Cele mai multe infracţiuni economice sunt descoperite de Curtea de Conturi, care poate face control abia la trei ani de la comiterea faptei", a explicat Horaţiu Baias, procuror DNA.
Motivul invocat pentru reducerea termenelor de prescripţie de către iniţiatorii proiectelor noilor coduri juridice este grăbirea anchetelor şi proceselor. Efectul riscă să fie exact invers. "Anchetele se vor mişca la fel pentru că trebuie să clădeşti un caz serios. Asta, cu atât mai mult în cazul infracţiunilor de natură economică unde trebuie efectuate multe expertize contabile, extrem de minuţioase", a completat Baias.

Reducerea pedepselor încurajează infractorii

"Infractorului nu îi este teamă de procurorul DNA şi nici de poliţistul X. El ştie exact cât riscă dacă va comite o anumită infracţiune şi abia apoi decide dacă riscă sau nu. Reducerea pedepselor îi va încuraja să comită infracţiuni mai grave. Mai mult, valoarea prejudiciului nu va mai conta. Că furi un leu sau sute de milioane de euro, va fi la fel", a mai spus procurorul anticorupţie.
Judecătorul Cristian Danileţ, vicepreşedinte al Societăţii pentru Justiţie (SoJust), a explicat că noile coduri şi criza economică vor contribui la creşterea infracţionalităţii în România. "Scăderea pedepselor este un trend internaţional. Este bine pentru statele aşezate, dar nu şi în cazul celor de genul României. În cazuri de corupţie, oricine va fi tentat să ia mită dacă primeşte o pedeapsă mică. Criza aduce oamenii în ţară. Aici intră şi cei specializaţi în crimă organizată. Reducerea pedepselor va scoate şi foarte mulţi deţinuţi din puşcării, deci cred că gradul infracţional va creşte semnificativ", a spus Danileţ.

Model funcţional ignorat

Procurorul DNA Horaţiu Baias a prezentat o statistică relevantă prin care a exemplificat efectele reducerii pedepselor. El a arătat că în perioada 1990 - 1996, numărul persoanelor condamnate a crescut de la 37.112 la 104.029 (ă301%). "Orice făceau poliţiştii sau procurorii, gradul de criminalitate creştea fără oprire", a spus Baias. În 1996, o modificare a Codului Penal a majorat pedepsele, iar efectul a fost imediat. În 1997 au fost înregistrate aproape 112.000 de condamnări, iar în 2006 numărul nu depăşea 57.000 (-197%). Reducerea pedepselor, aşa cum se vrea prin noul Cod Penal, va avea exact efectul invers şi ne vom confrunta cu un număr extrem de mare de infracţiuni, multe dintre ele foarte grave.

Doar denunţat de şef
Corupţia va lucra la stat

Laura Ştefan, coordonator anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române, a dat ca exemplu un paragraf al noului proiect de Cod Penal, potrivit căruia, personalul dintr-o instituţie publică  poate fi cercetat abia în urma unei plângeri depuse de şef, în maxim două luni de la comiterea infracţiunii. "De exemplu, primarul se înţelege cu X să comită o infracţiune. Să fure de la buget. Dacă X o face, el nu poate fi anchetat decât dacă primarul depune plângere împotriva lui şi asta în cel mult două luni de când află sau ar trebui să afle de fapta lui X", a explicat Ştefan. Ea a menţionat că, în aceste cazuri, anchetatorii nu pot nici măcar să se autosesizeze.

Contează familia fiecăruia
Vinovaţii vor scăpa nepedepsiţi

Pare de necrezut, dar proiectul noului Cod Penal prevede şi condiţii pentru renunţarea la aplicarea pedepsei. Pe scurt, instanţa poate să găsească inculpatul vinovat, dar, cu toate acestea, să considere aplicarea pedepsei ca fiind inoportună. Mai exact, deşi vinovăţia este incontestabilă, judecătorul poate ţine cont de faptul că el provine dintr-o familie bună, nu are antecedente, recunoaşte şi regretă fapta, are familie, trebuie să termine construcţia unei case înainte de venirea ploilor etc. şi, astfel, să decidă neaplicarea pedepsei. În aceste condiţii, majoritatea parlamentarilor, consilierilor şi, în general, politicienilor vor putea fi scutiţi de pedeapsă, în timp ce o persoană simplă va înfunda puşcăria.

"Siguranţa" cetăţeanului
Amendă pentru violarea de domiciliu

Persoanele care dau buzna înarmaţi în locuinţa altcuiva, violându-i astfel domiciliul, pot scăpa doar cu o amendă. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut, printr-un document în care semnalează nereguli grave în noile coduri şi propune soluţii pentru remedierea lor, ca amenda să fie eliminată ca pedeapsă alternativă în aceste cazuri. Amendarea în acest caz a fost declarată de procurorul DNA Horaţiu Baias ca fiind "cel mai grav atentat la siguranţa cetăţeanului".

Media şi justiţia
Curs pentru o justiţie curată

"Media şi justiţia: în căutarea unui dialog", eveniment la care a participat şi cotidianul HUNEDOREANUL, s-a desfăşurat în perioada 10-12 aprilie şi face parte din campania "Iniţiativă pentru o Justiţie Curată", proiect iniţiat de Freedom House şi finanţat de CEE Trust. La seminar au participat 16 jurnalişti din întreaga ţară, prezentările fiind făcute de procurori DNA, purtătorul de cuvânt al instituţiei, reprezentanţi ai ONG-urilor şi un judecător. Un invitat special în calitate de trainer a fost Paul Radu, ziarist în cadrul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, membru al Centrului Internaţional pentru Jurnalişti.