Virşli de Brad şi Sălaşu, branduri care fac faţă crizei

1  0  0  0 

TRADIŢIE. Calitatea virşlilor hunedoreni a devenit cunoscută dincolo de graniţele judeţului

Micii producători hunedoreni încă rezistă pe piaţă, dovadă că produsele tradiţionale sunt căutate de români şi în vremuri de recesiune economică

Virşli de Brad ori de Sălaşu, caşcaval de Vaţa, tobă de casă, carnaţi de Parâng şi salam de Valea Jiului sunt câteva dintre produsele tradiţionale cu care se mândreşte judeţul Hunedoara. Acestea sunt înregistrate în Registrul produselor tradiţionale al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Deşi criza economică a afectat mare parte dintre micii producători locali, cei care fac produse tradiţionale spun că rezistă încă bine pe piaţă.

Primează produsele din carne
Producătorii locali au ales să îşi înregistreze produsele pentru a-şi proteja reţetele originale. "Ca să obţină un atestat pentru produse tradiţionale, producătorii au venit la noi şi au depus documentaţia necesară. După ce au fost verificaţi, dacă au întrunit condiţiile potrivit legii, aceştia au primit atestatul", spune Cornelia Boboc, consilier în cadrul DADR Hunedoara.
Judeţul Hunedoara excelează în produse tradiţionale preparate din carne, cele mai cunoscute dintre acestea fiind virşli de Brad şi cei de Sălaşu. Pe lista cu produsele tradiţionale atestate, aflată pe site-ul MAPDR, se mai găsesc şi câteva produse lactate, făcute la Simeria şi Vaţa de Jos, dar unele dintre acestea nu mai sunt funcţionale, fiind închise pentru că nu au întrunit condiţiile impuse de normele europene. Prin urmare, produsele din carne rămân cele care duc faima judeţului mai departe.

Un brand în Vale, două în Brad

Toba de casă, carnaţii de Parâng şi salamul de Valea Jiului sunt produse de firma Global Invest din Vulcan. "Ei însă au o activitate sezonieră. Produc numai în prejma sărbătorilor de iarnă", spune Cornelia Boboc.
Două firme din municipiul Brad şi-au înregistrat reţetele de virşli ca fiind originale: LoriAlba Prest şi Florin Prod Comimpex.
"Afacerea a început încă din anul 1993, prin fabricarea virşlilor tradiţionali (care sunt cârnăciorii din carne de oaie şi porc specifici zonei Bradului), după o reţetă adusă de un <vişlar> bătrân", spune Florean Alba, patron al firmei Lori Alba din Brad.

Criză de oameni

La Sălaşu de Sus sunt doi producători atestaţi de virşli: Florin Iovănescu şi Iliana Stoica.
"Afacerea merge bine, dar nu pot să spun că nu se simte puţin şi criza. Într-o mică măsură, dar se simte. Clienţii sunt mai chibzuiţi, poate iau cu câtve perechi mai puţin de virşli, dar iau. Criza adevărată de acum e aceea a resurselor umane. La noi în domeniu, cel puţin, este nevoie de oameni, dar aceştia preferă să fie asistaţi decât să muncească", spune Florin Iovănescu.

----------------

"Am fost afectaţi de criză prin creşterea perioadei de încasare pentru produsele vândute. Ca strategie anticriză am renunţat la mulţi clienţi care nu plătesc corespunzător şi am trecut la extinderea reţelei de magazine proprii"
Florean Alba, patron al firmei Lori Alba din Brad

-----------------

Reţeta virşlilor de Sălaşu

Virşli produşi de familia Iovănescu din Sălaşu se fac din carne proaspătă de oaie. Aceasta se toacă prin  sită mare şi se pune la macerat 24 de ore. Apoi carnea se macină, se malaxează, se condimentează cu usturoi şi boia totul din gospodăria proprie. Când se formează o pastă omogenă, aceasta este introdusă în membrană naturală de oaie comestibiliă. Virşli se răsucesc pe mână, pentru a forma perechi. Se taie fiecare pereche şi se pune pe nişte bare de lemn. Urmează "hiciuirea" (coacere la cald - n.r.) şi gata. Cuptorul este încălzit cu lemne de fag uscate, pentru că de la alt lemn se face membrana amăruie.